Opera Națională București a organizat în luna octombrie două reprezentații ale spectacolului de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită”. Acestea au avut loc la data de 19 octombrie, respectiv 23 octombrie, oferind publicului șansa de a se bucura de o experiență memorabilă. Decorurile au fost impresionante, iar costumele, de o eleganță aparte.
„Frumoasa din Pădurea Adormită” este un balet clasic, muzica fiind compusă de Piotr Ilici Ceaikovski, iar coregrafia inițială fiind realizată de Marius Petipa. Premiera mondială a avut loc în anul 1890 la Sankt Petersburg. La sfârșitul secolului al XIX-lea, ajuns la un apogeu, baletul se bucura de o atenție deosebită în Rusia, având o susținere puternică din partea Curții Imperiale. În acest context de excelență artistică, Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg a devenit un centru de creație pentru unele dintre cele mai renumite opere din baletul clasic. Din trilogia baletelor compuse de Ceaikovski printre care se numără „Frumoasa din Pădurea Adormită”, fac parte și opere precum „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”.
Structura baletului este compusă dintr-un prolog și trei acte, fiecare dintre acestea purtând publicul prin momente contrastante, atât de bucurie și sărbătoare, cât și de dramatism. Povestea este inspirată de basmul ce poartă același nume, baletul redând povestea unei prințese blestemate de o zână rea (Carabosse).
In prolog se prezintă nașterea Aurorei la curtea regelui Florestan. Vestea este primită cu mare bucurie, organizându-se astfel o mare sărbătoare. La ceremonie sosesc zânele bune ale regatului pentru a-i aduce Aurorei daruri magice. Momentul este ruinat de apariția zânei rele, fiind marcat de intrarea neprevăzută a acesteia. Neinvitată la sărbătoarea organizată în cinstea nașterii prințesei Aurora, Carabosse o blestemă pe aceasta ca la împlinirea vârstei de 16 ani să se înțepe într-un fus de tors și să moară. Aurora este salvată de acest destin cumplit de către Zâna Liliacului care reușește să îndulcească blestemul. Astfel, prințesa Aurora nu va muri, ci va cădea într-un somn adânc de 100 de ani, urmând să își revină atunci când un prinț care o iubește cu adevărat o va săruta.
Primul act are loc 16 ani mai târziu, de ziua prințesei Aurora, când are loc o sărbătoare cu ocazia zilei ei de naștere. Printre participanți se numără și 4 prinți care au venit să o curteze pe prințesă. Aurora dansează cu fiecare dintre prinți, aceștia oferindu-i câte un trandafir. În timpul sărbătorii își face apariția și o bătrână misterioasă (de fapt Carabosse, deghizată) care îi oferă Aurorei un fus de tors. Prințesa se înțeapă, căzând într-un somn adânc. Coregrafia reflectă schimbarea bruscă a momentului de celebrare într-unul de tensiune, accentuând starea generată de împlinirea blestemului.
Actul al doilea are loc 100 de ani mai târziu, introducându-l în poveste pe prințul Desire. Acesta își imaginează ziua în care își va găsi aleasa inimii. În timp ce stătea pe gânduri, în față îi apare Zâna Liliacului care i-o arată pe Aurora ca printr-un vis. Fermecat de frumusețea prințesei, Prințul Desire este condus de către zână spre palatul din pădurea fermecată. Odată ajuns la palat, fascinat de frumusețea ei, prințul o sărută pe Aurora, iar prințesa se trezește. În cele din urmă este cerută în căsătorie de către Desire, Regele și Regina dând-ule binecuvântarea.
Actul al treilea prezintă balul din ziua nunții. Printre invitați se regăsesc personaje emblematice ale lumii basmului precum Scufița Roșie, Motanul Încălțat și Pisica Albă. Bucuria cuprinde întregul palat, toată lumea dansând într-o armonie feerică. Dragostea este exprimată printr-un pas de deux al Prințesei Aurora și al Prințului Desire, în timp ce toți curtenii vegheau asupra lor.
În baletul „Frumoasa din Pădurea Adormită”, fiecare zână are un rol essential în formarea destinului Prințesei Aurora. Una dintre acestea este Zâna Virtuții, rol interpretat de balerina Octavia Cristea.
Octavia Cristea
„Baletul ,,Frumoasă din Pădurea Adormită” este unul din cele mai frumoase spectacole de dans clasic, fiind un spectacol ce surprinde cu adevărat esența dansului clasic. ,,Frumoasa din Pădurea Adormită “a fost o mică provocare fiind un spectacol ce necesită o rigoare și o virtuozitate tehnică cât și un anumit stil caracteristic perioadei baletului academic. Pe scenă m-am simțit foarte pregătită, dornică și bucuroasă să pot prezenta publicului această frumoasă poveste și m-am bucurat să simt publicul alături de noi pe tot parcursul spectacolului. Consider ca în acest proces de pregătire a spectacolului din această seară ,,Frumoasa din Pădurea Adormită”am dat dovadă, alături de colegii mei,de o adevărată versatilitate, reușind cu succes să prezentăm un spectacol de dans clasic atât de complex și plin de personaje impresionante, având în vedere ca săptămâna precedentă am dansat ,,Romeo și Julieta” de Renato Zanella, spectacol neoclasic și ,,Tevye” de Richard Wherlock, spectacol contemporan.
Muzica lui Ceaikovski este briliantă, reușește să prezinte libretul, povestea spectacolului prin fiecare frază muzicală, un exemplu este chiar variația pe care am interpretat-o în prologul spectacolului, Zână Vigorii, care se diferențiază de celelalte zâne prin coregrafie, dar în primul rând prin muzica care îi impune un anumit temperament prin accentele clare, punctate, ce se reflectă și în coregrafie, de asemenea tempo-ul alert este elementul cheie ce denotă vigoarea. Muzica este cea care ne ajută să dăm nuanțe interpretării, ea este cea care te poate inspira să transmiți și mai multe emoții și să-ți intri în stare,fiind o componentă esențială dintr-un spectacol de dans clasic.”
